Prin procedeul de facoemulsificare cu microincizii de 1,8 – 2,2 mm, fără fire şi implante de lentile intraoculare foldabile monofocale, multifocale sau torice, cu anestezie topică (cu picături), cu recuperare foarte rapidă, existând posibilitatea (în funcţie de tipul de cristalin) ca pacientul să nu mai poarte ochelari (atât la distanţă cât şi la aproape).

Cataracta este dată de opacifierea cristalinului (o lentilă biologică biconvexă situată în interiorul ochiului). Cataracta determină scăderea vederii, iar în timp, netratată, duce la complicaţii oculare. Operaţia este necesară pentru că nici o altă metodă terapeutică (laser, ochelari, picături) nu poate duce la ameliorarea vederii.

În chirurgia cataractă, operaţia se efectuează cu instrumentar de mare fineţe şi cu aparatură ultraperformană (facoemulsificator Constellation Alcon care utilizează puterea ultrasunetelor) printr-o microincizie între 1,8-2,2 mm pentru scoaterea cristalinului opacifiat. Această incizie urmează să fie lărgită (sau nu) în funţie de modelul de cristalin pe care îl alegeţi. De obicei folosim un cristalin foldabil (pliabil) care în funţie de tip are preţuri diferite. Operaţia se finalizează fără sutură cu fire datorită inciziei foarte mici.

În cazuri cu totul excepţionale se poate practica extracţia extracapsulară a cristalinului (incizia este de 10mm şi se pun 4-5 fire de sutură). Există cristaline care permit o mare independeţă faţă de ochelari atât la distanţă cât şi la aproape, care corectează astigmatismul şi aberaţia de sfericitate a ochiului, protejează retina faţă de lumina albastră şi diminuează riscul de opacifiere a capsulei posterioare. Rezultatele postoperatorii depind de bolile preexistente ale vitrosului, retinei sau ale nervului optic – acestea neputând fi decelate uneori decât după îndepărtarea cristalinului opacifiat.

Deşi rare complicaţiile postoperatorii există şi întăresc regula generală conform căreia nu există intervenţie chirurgicală fără risc. Dintre acestea cele mai frecvente sunt:

• Edemul corneean
• Ruptura capsulei posterioare şi luxarea cristalinului în vitros
• Decolarea de retină
• Hipertensiunea intraoculară tranzitorie
• Infecţia intraoculară
• Opacifierea capsulei posterioare care se tratează cu laser

Anestezia uzuală se face cu picături (fără injecţie) evitându-se astfel riscurile anesteziei prin injecţie parabulbară: chemozisul (umflarea, conjunctivei), hemoragia subconjunctivală, hematomul retrobulbar, paralizia unui muşchi oculomotor, neuropatia optică. În cazuri selecţionate poate fi necesară injecţia subconjunctivală cu antibiotic, la sfârşitul operaţiei care poate fi percepută ca o înţepătură şi determină de cele mai multe ori înroşirea ochiului pentru câteva zile – este necesară pentru prevenirea unei infecţii.

Instrucţiuni preoperatorii:

• Nu întrerupeţi medicamentele pe care le luaţi pentru alte boli: tensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, etc.
• Semnalaţi orice alergie de care suferiţi (alimentară sau medicamentoasă)
• Înainte de operaţie se vor efectua măsurătorile pentru determinarea dioptriilor cristalinului artificial şi se va alege modelul, se va determina grosimea corneei, se vor tunde genele şi se va administra medicaţie sedativă şi pentru uşoară hipotonizare oculară
• După operaţie este recomandabil să staţi pe spate sau pe partea ochiului neoperat, cu 2-3 perne sub cap, şi să consumaţi până seara 2l lichide (ceai, compot)
• În timpul operaţiei nu trebuie să tuşiţi, să faceţi mişcări bruşte sau să vorbiţi, altfel puteţi compromite operaţia

Instrucţiuni postoperatorii:

În cazul chirurgiei cataracte, ochiul operat se va spăla cu apă fiartă şi răcită, eventualele secreţii se vor şterge cu pansamente sterile după care se vor instila picăturile prescrise de medic. Nu folosiţi niciodată ceaiul de muşeţel. Nu puneţi batista sau mâna murdară la ochi. Nu lucraţi în coteţul animalelor sau în locuri cu praf şi murdărie timp de 1,5 luni. Baia este permisă dar cu atenţie să nu intre apa în ochi.

Tratamentul la domiciliu se continuă cu picături (colir) cu antibiotic care se administrează de 6 ori pe zi în prima săptămână, adică imediat după sculare şi apoi la fiecare 3 ore, numai în timpul zilei. Din săptămâna a doua până în a 6-a se administrează de 4 ori pe zi, adică la 4 ore, numai ziua. După 6 săptămâni se mai poate continua cu picături cu antiinflamator nesteroidian şi/sau lacrimi artificiale de 3 ori pe zi, încă 2 săptămâni.

Evitaţi eforturile fizice mari: ridicare de greutăţi cu capul în jos, constipaţia şi tusea timp de 2 săptămâni, şi mai ales nu frecaţi sau apăsaţi ochiul respectiv.

Vindecarea ochiului depinde în mare măsură şi de modul cum vă îngrijiţi postoperator. La 4 săptămâni de la operaţie se vor putea prescrie ochelari cu dioptrii mici, dacă este necesar pentru distanţă sau pentru citit.

1. Cristaliniană – implante de lentile intraoculare refractive (negative, pozitive, torice) phakice si afakice;
2. Corneană – incizii astigmatice de relaxare limbică (LRI).

Chirurgia refractivă se adresează corectării viciilor de refracţie: miopie, hipermetropie, astigmatism.

Miopia – Este un viciu de refracţie în care imaginea unui obiect îndepărtat se formează înaintea retinei (vedere neclară la distanţă) şi se corectează cu lentile divergente (-)
Hipermetropia – Defect de refracţie oculară slabă în care imaginea unui obiect îndepărtat se formează în spatele retinei (vedere neclară la distanţă şi aproape la adulţi sau numai la aproape la tineri).
Astigmatismul – Apare când diferenţa dintre cele două meridiane principale ale ochiului (vertical şi orizontal) este mai mare de 1D, (vederea este neclară atât la aproape cât şi la distanţă, distorsionată) şi se corectează cu lentile cilindrice cu +/-.

Chirurgia refractivă presupune examinarea şi investigarea oculară complexă, în urma cărora se indică tipul de intervenţie chirurgicală necesară:

• Măsurarea AV cu/fără corecţie (ochelari, lentile de contact);
• Autorefractometrie;
• Examinarea polului posterior (FO);
• Pahimetria (măsurarea grosimii corneei);
• Biometria (măsurarea dimensiunilor ochiului);
• Măsurarea camerei anterioare;
• Topografie corneană;
• Numărătoare de celule endoteliale.

Chirurgia refractivă cu implante de lentile intraoculare

Chirurgia refractivă cu implante de lentile intraoculare este de preferat celei de corecţie cu Laser Excimer care poate duce la complicaţii severe în timp (ectazia corneană):
1. La pacienţii între 18-40 ani sunt indicate lentile intraoculare phakice de la Zeiss şi Staar cu păstrarea cristalinului natural şi a acomodaţiei. Acest procedeu permite o vedere bună atât la distanţă cât şi la aproape, independentă de ochelari;
2. La pacienţii între 40-45 ani se recomandă implantarea unui cristalin artificial în locul cristalinului natural extras prin procedeul de facoaspiraţie cu anestezie topică (cu picături) printr-o incizie foarte mică 1,8-2,2 mm, fără sutură şi cu recuperare foarte rapidă în condiţii de ambulator.

Avantaje: nu necesită spitalizare, monitorizare în condiţii de ambulator cu recuperare şi integrare socio-profesională rapidă (2-3 zile).

Complicaţii posibile:

• Inflamaţii, infecţii;
• Descentrări de IOL (intraocular lens);
• Endoftalmite;
• Scăderea sensibilităţii la contrast, mai ales la IOL (intraocular lens) multifocale.

Recomandări postoperatorii: administrare de picături cu antibiotice, antiinflamatoare şi lacrimi artificiale 30-40 zile.

De evitat:

• Expunerea la vânt,praf, mersul la piscină, mare, timp de 30-45 zile;
• Machiajul ocular, traumatisme oculare;
• Eforturi fizice intense în primele 6 săptămâni;
• Controale postoperatorii a 2-a, a 3-a zi după operaţie apoi la o săptămână, o lună, 3 luni,6 luni, 1 an şi anual ulterior.

De asemenea cu ocazia consultului preoperator bolnavul beneficiază de o informare actualizată corectă şi completă în legătură cu boala şi tratamentul (sau intervenţia chirurgicală) ce urmează a fi efectuată.

Inciziile de Relaxare Limbică

Astigmatismul apare atunci când corneea nu are o formă sferică; aceasta înseamnă că pe un meridian corneea este mai refringentă decât pe meridianul opus cu 90 grade. Corneea cu astigmatism poate fi considerată ca având o formă de minge de rugby mai degrabă decât forma unei mingi de baschet.

Inciziile de relaxare limbică (Limbal Relaxing Incisions = LRI) reprezintă un procedeu modificat faţă de keratotomia astigmatică pentru tratarea astigmatismului. Intervenţia se efectuează cu anestezie topică (cu picături, fără injecţie) iar inciziile cu cuţitul de diamant precalibrat la 600 sau 550 microni în funcţie de măsurătoarea prealabilă a grosimii corneei (pahimetria). Pansamentul va fi purtat câteva ore postoperator, nu necesită spitalizare şi se recomandă picături cu antibiotic timp de 3-4 zile. Inciziile sunt plasate în periferia extremă a corneei (la limbul sclero-corneean) determinând o formă mai rotundă a corneei. Astigmatismul este astfel redus şi vederea îmbunătăţită. Inciziile de relaxare limbică pot să corecteze pâna la 8 dioptrii de astigmatism, totuşi sunt utilizate de rutină pentru corecţia a 0,5-4 dioptrii astigmatism. Ele pot fi efectuate fie ca o procedură independentă, fie în timpul operaţiei de cataractă.

LRI-urile sunt un procedeu corector care produc puţin discomfort postoperator şi nu determină tulburări optice comparativ cu inciziile corneene; în plus aceste incizii se vindecă mult mai rapid şi spre deosebire de inciziile corneene prezervă o calitate optică perfectă a corneei.

Inciziile efectuate de noi pe primii pacienţi (aprox.100) nu au determinat complicaţii iar calitatea vederii s-a îmbunătăţit semnificativ. Singura complicaţie întâlnită este o posibilă subcorecţie (în cazul astigmatismelor mari) care se poate rezolva cu o nouă intervenţie la fel de netraumatizantă.

Postoperator poate să apară o uşoară sensibilitate la lumină şi lacrimare; unii pacienţi prezintă o îmbunătăţire spectaculoasă a vederii din prima zi, pentru alţii vederea poate fi uşor tulbure timp de câteva săptămâni, dar cei mai mulţi pacienţi revin la activitatea normală a 2-a zi.

Glaucomul este o afectiune oculara ce consta in cresterea presiunii intraoculare, urmata de afectarea nervului optic, a campului vizual si, in final, de scaderea ireversibila a vederii

Ochiul are propriul lui sistem ce permite circulatia si drenarea umorii apoase, un fluid transparent cu roluri multiple in functiile ochiului; cand acest fluid nu poate circula, el se acumuleaza crescand presiunea intraoculara si “preseaza” nervul optic, distrugandu-l treptat

Nervul optic transmite semnalele luminoase de la ochi la creier, unde acestea se transforma in imagini (vedere); de aceea deteriorarea sau distrugerea nervului optic duc la slabirea vederii sau orbirea ireversibila

Factorii de risc ai glaucomului:

• varsta: 2-3% din persoanele peste 40 ani
• ignorarea controlului oftalmologic periodic: 1-2 ori/an pentru adulti si o data la 2 ani pentru copii
• traumatisme, leziuni sau raniri ale ochiului
• consumul indelungat al unor medicamente (de exemplu steroizi)
• ereditatea: glaucomul se poate transmite ereditar

Cauzele aparitiei glaucomului pot fi impartite in:

• cauze genetice, aparent necunoscute (Glaucomul primitiv, cu unghi deschis), in care factorul genetic are o proportie, dar nu e o cauza absoluta
• cauze anatomice, legate de forma unghiului dintre iris si cornee (Glaucomul cu unghi ingust/inchis)
• cauze diverse care pot duce la cresterea tensiunii ocular, in mod cronic sau acut: tratament cortizonic, traumatisme oculare, malformatii oculare,
• cataracta hiper-matura, etc (Glaucomul secundar)

Tipuri clinice de glaucom:

• glaucomul cronic e cel mai adesea asimptomatic, diagnosticul fiind pus din intamplare, la un consult de rutina; uneori poate avea simptome nespecifice – lacrimare intermitenta, senzatie de oboseala oculara, senzatie de “simtire a ochilor”; in forma foarte avansata, scade si vederea, in special campul vizual, care se ingusteaza treptat-treptat.
• glaucomul acut, sau atacul/subatacul de glaucom are un debut zgomotos, cu dureri oculare si pe jumatate de cap, cu inrosiea ochiului si scaderea semnificativa a vederii; uneori se asociaza si varsaturi. Desi este foarte periculos, are avantajul ca, fiind foarte bogat in simptome, determina pacientul sa se prezinte repede la medic
• glaucomul secundar, daca e conic, e caracterizat prin acceasi “discretie” a simptomelor, ca si glaucomul primitiv cu unghi deschis (cronic), dar, daca e acut (de exp. Glaucomul facotoxic, determinat de o cataracta foarte “coapta”, care s-a “spart” in ochi), atunci, e foarte dureros si insotit de scaderea marcata a vederii.
• glaucomul congenital e vizibil la nou-nascut printr-un aspect deosebit al ochilor, care apar foarte mari, bulbucati, cu cornea opaca, in loc de a fi complet transparenta, si cu sesizarea din oartea parintilor ca bebelusul nu urmareste obiectele, lumina, etc.

Operatia de glaucom e indicata, in principiu, cand tratamentul medicamentos nu mai e suficient, astfel incat tensiunea oculara ramane crescuta sau creste si mai mult, in ciuda unui tratament adecvat bine efectuat.

De asemenea, se recomanda interventia chirurgicala si in situatii in care tensiunea oculara nu e semnificativ crescuta, dar sunt alterari, in timp, ale campului vizual sau/si ale tomografiei de nerv optic.

Operatia de glaucom se efectueaza sub anestezie locala, in ambulator si consta in efectuarea unui “orificiu” in zona trabeculului ocular, care sa permita scurgerea suplimentara a umorului apos din camera anterioara a ochiului, scazand astfel presiunea intraoculara.

• In mod clasic, acest orificiu consta in eliminarea unei parti mai mari de tesut (trabecul), de unde si denumirea operatiei de: Trabeculectomie.
• Tehnicile moderne de operare a glaucomului, unele din ele practicate si in clinica noastra, constau in implantarea unui mic instrument cu rol de drenaj al umorului apos, aceste tehnici fiind mult mai putin traumatizante decat precedenta, cu reactii inflamatorii minime postoperatorii si cu vindecare mai rapida. Aceste tehnici poarta numele generic de MIGS – Micro Invasive Glaucoma Surgery- chirurgia micro-invaziva a glaucomului: Canaloplastii, Implantare de Sunt Ex-Press, implantare de iStent-uri, si alte microinstrumente de drenaj.

Indicatii postoperatorii

Postoperator, se scoate pansamentul din prima zi, acesta nemaifiind necesar decat seara, la culcare, pentru ca pacientul sa nu se loveasca din greseala in timpul somnului.

Tratamentul postoperator consta in instilatii de picaturi cu midriatice (ceea ce tulbura vederea pentru cateva zile), antibiotice si cortizon. In principiu, nu mai e nevoie de picaturi hipotensoare in ochiul operat.

Trebuie evitate apasarile si loviturile, chiar minime, in zona ochiului, precum si eforturile fizice mari.

Pacientul va veni la control dupa cum ii recomanda medicul oftalmolog.

Uneori e nevoie de scoaterea firului de pe conjunctiva, alteori de mici interventii de ajustare a firelor sau de refacere a camerei anterioare. Toate acestea vor fi explicate de catre chirurgul oftalmolog, care va si efectua aceste mici manevre chirurgicale.

Posibile complicatii

Interventiile chirurgicale pot avea complicatii intra- si postoperatorii:

1. Tratamentele Laser (trabeculoplastii, iridotomii) pot determina reactii inflamatorii locale trecatoare, cu cresterea pasagera a tensiunii oculare – pot fi prevenite printr-un tratament cu picaturi postoperatorii
2. Interventiile chirurgicale (trabeculectomia, implantarea suntului ExPress) pot avea urmatoarele complicatii:

• senzatie de corp strain, datorita firelor de sutura – dispare, de obicei, relativ repede
• inrosirea ochiului, datorita injectiilor de anestezie – nu e grava, trecand spontan in 10-14 zile
• infectia postoperatorie, posibila dupa orice operatie oculara, poate fi uneori foarte grava (endoftalmita, care sa necesite o noua interventie chirurgicala)
• hipotonie postoperatorie (scaderea exagerata a tensiunii oculare), mergand pana la decolarea hemoragica de coroida; apare precoce dupa operatie, dar de obicei este trecatoare, disparand dupa 2 sapt – 2 luni
• hipertonie postoperatorie (cresterea tensiunii oculare); poate aparea relativ precoce (2-6 saptamani dupa operatie) sau tardiv, dupa luni sau ani de la operatie.

Se poate trata in functie de cauza, precum si prin adaugarea de picaturi anti-glaucomatoase; uneori, poate fi nevoie de o noua interventie chirurgicala – doar oftalmologul poate stabili conduita terapeutica in aceste cazuri

Determinarea refractiei ( dioptriilor ) in primii ani de viata are o importanta majora asupra bunei functionari a ochilor pentru tot restul vietii !

Un ochi cu viciu de refractie are de obicei o vedere scazuta care poate fi recastigata numai daca se descopera in primii ani de viata. Ocluzia timp de cateva ore pe zi a ochiului sanatos face ca ochiul bolnav sa preia functia vederii si sa revina la vedere normala prin purtarea ulterioara a corectiei. Acest tratament simplu poate fi aplicat numai in primii ani de viata cand din pacate copiii nu colaboreaza in vederea efectuarii unei examinari oftalmologice complete. Este motivul pentru care numeroase persoane adulte au vederea scazuta iremediabil la unul sau ambii ochi. Dupa varsta de 6 ani nici un tratament medical, ortoptic sau chirurgical nu mai poate recupera vederea unui ochi a carui functie nu a fost folosita in primii ani de viata.

Diagnosticul precoce este cheia unui tratament simplu de al carui rezultat depinde acuitatea vizuala si campul vizual pentru tot restul vietii.
Refractometrul computerizat pentru copiii este un aparat extrem de performant care masoara de la distanta dioptriile, mai ales la copiii intre 0 si 4 ani care nu pot fi convinsi sa adopte o pozitie corecta a capului si privirii intr-un suport la un refractometru computerizat obisnuit. Precizia examinarii este remarcabila, fara erorile altor metode cum sunt schiascopia sau refractometria computerizata obisnuita. Atat componenta sferica precum si cea cilindrica sunt afisate instantaneu cu o acuratete maxima. Viciile de refractie si cea mai mare parte a strabismelor pot fi corectate apoi prin ocluzie si/sau corectie optica adecvata.

Viitorul vederii copiilor d-voastra depinde numai de momentul in care ii duceti la o examinare oftalmologica unde sa se poate efectua refractia la cea mai mica varsta.

În determinarea refracțiilor la copii se folosește  refractometru pentru copii Plusoptix.

• măsurarea este confortabilă și copilul nu simte nici o durere (nu este necesară dilatarea pupilei sau anestezia)
• timp scurt de examinare (5 secunde)
• măsurătoarea este precisă şi noninvazivă
• permite diagnosticul precoce al strabismului;
• permite monitorizarea copiilor cu nistagmus
• detectează anizocoriei prin măsurarea pupilei la ambii ochi, simultan

Se aplica in urmatoarele cazuri:

• tumori intra și extra oculare
• malformații
• tulburări ale staticii și dinamicii palpebrale – ptoză, retracții cicatriceale, entropion, ectropion, etc.